Despre mine

Fotografia mea
„ Fă bine și răul nu te va ajunge niciodată.”

luni, 6 iulie 2015

69

Cândva vom sta-ntr-un număr unitate,
atunci când eu voi fi un ''şase'',
iar tu o răsturnare-n ''nouă''.
Când eu voi fi un vis în ''Yin şi Yang''
şi tu o împletire-n amândouă.
Ne vom închide într-un cerc de foc şi armonie,
lăsând doar dragostea şi dorul să ne mai învie,
din lunga şi tăcuta aşteptare
a anilor prea lungi de neuitare.
Iar când mă voi încercui, la rându-mi, într-un ''nouă'',
tu ''şase'' fi-vei, de fiori şi rouă,
curgându-mi peste arşiţa din mine,
toate durerile şi bucuriile din tine.
Şi uite aşa, ne-om videca miraculos
visând din nou la soare şi frumos,
tu iarăşi ''nouă'', cuibărită adânc în mine,
eu încă un ''şase'' înfierbântat în tine.
Da! Cândva vom sta-ntr-un număr unitate,
cuprinşi de viaţă şi dincolo de moarte...

   













MINUTUL


Când clopotul îmi îmi sună-n dangăt surd 
Chemându-mi viaţa la vecernii,
Am înţeles ce mult înseamnă un minut 
Desprins din curgerea înceată a vremii.
Şi în acest minut cu străluciri de aur,
Mă regăsesc pe mine meşter faur,
Sculptându-mă-ntr-o piatră-ntunecată,
Să-mi regăsesc puţin din viaţa mea furată.
Doar un minut îmi trebuie să înţeleg
Că Dumnezeu îmi dă să pot şi să aleg...
Şi am ales!
Tu vezi?... E de-nţeles!
Minutul meu de aur şi de viaţă,
Ne-aduce sufletele faţă-n faţă.
Şi-n liniştea adânc lăsată,
Tu doar de mine... Iar eu?
Numai de tine-mi pasă.
E un minut. Din viaţa noastră toată!
Cel mai frumos minut...
Iar Dumnezeu ne iartă.




UNEORI

Uneori mă simt o frunză peste pudoarea-ţi nevirgină,
S-ascund tot răul ca mai apoi să fac lumină.
Alteori, mă-nchipui stropi de apă peste trupul alb,
Alunecând timid pe tine, înfiorat, curat şi cald.
Din când în când, şi tot mai des, mă văd sărut, tăcut, fierbinte,
Într-o plimbare nesfârşită pe corpul tău abandonat cuminte.
Şi e atât de bine!
Şi e atât de magic!
Fiindcă e tot ce ţine
De frumuseţe şi fantastic.
Apoi mă mai închipui o nevăzută adiere,
Învăluindu-te-ntr-o lungă mângâiere...
Mă mai închipui un oftat de dor şi-nfiorare,
Furat din depărtări, tăceri şi amintire...
Şi e atât de bine, de magic, de fantastic,
Că pot să-ţi fiu şi frunză, şi apă, şi sărut,
Într-un amestec-dans şi-aproape mistic,
Cu tot ce am visat şi încă n-am făcut...
Eu Omul tău cel drag,
Iar tu, Femeia care mă aşteaptă-n prag.
Uneori, eu sunt...
Şi de atâtea ori... îți spun......................