Un sfert de veac... de viață.
Un sfert de veac... o cumpănă.
Un sfert de veac... speranță...
Acum un sfert de veac o Lumină îmi răsărea în lăsatul serii tinereții mele luând foarma Copilului meu care mă prindea de mână să-mi certifice statutul meu de "tată." Un tată fericit, visător și chiar ambițios... Sfertul de veac ce a urmat a confirmat multe izbânzi, destule idealuri și suficiente alte... renunțări. Dacă le-aș pune într-o cumpănă nu știu dacă aș putea obține un echilibru dar, acum, sunt convins că brațul ei s-ar înclina, așa cum e și normal să se încline, cu talgerul pe care stă Copilul meu!... Cea mai mare, cea mai bună -și singura notabilă!- realizare a vieții mele. A meritat!
Azi, după un sfert de veac de multe și nebune iată, a revenit la mâna mea (aceeași!), la pieptul meu, la brațul meu pentru a-mi spune că trebuie să rămân mai departe un TATĂ. Pe picioare, puternic, încrezător, înțelept și firesc, cu aceeși poftă nebună de a fi și a trăi întru bunul mers al vieții care-mi este în față așteptând să-i parcurg drumul. Și nu oricum! Ci împreună, alături de și cu OAMENI frumoși, calzi, inimoși, buni, veseli, fără prejudecăți... Și am râs iar... Chiar sănătos... Depănând amintiri. Apoi am visat din nou imaginând viitorul în lumini blânde și culori calde.
După un sfert de veac am înțeles că rolul meu de "tată" a fost singurul rol pe care nu l-am jucat. Eu l-am trăit în fiecare clipă!... După un sfert de veac am înțeles că al meu Copil este un OM și fetița de ieri este FEMEIA frumoasă de azi... Iar de mâine, viața mea îmi deschide, prin grija lui Dumnezeu, ușa pe care voi intra cu curaj spre a-mi continua drumul către desăvârșire prin oameni, pentru oameni, întru bucuria vieții... Am pentru ce visa, am pentru ce spera, am pentru ce trăi... Cumpăna sfertului de veac trăit mi s-a-nclinat spre viitorul spre care încep din nou să privesc... altfel... dar sănătos.
Am înțeles că n-am trăit degeaba până acum și, Doamne, cât mă bucur că mai am încă pentru ce să trăiesc... Și nu de pomană. Iar azi e doar 30 iunie, anno domine 2014... O zi însorită, caldă, blândă întocmai ca acum un sfert de veac. O zi în care am început să reînvăț să cred și să-mi pun speranțe vii pentru... mâine... Afară e soare!...
